jects, modern tapestry, graphician, 2d, mobile
games
Pluşul lui Viciu’
Când fumul neputinţei îmi intră în ochi
Pun mâinile pâlnie la gură şi strig:
-Viciu! Viciu!
Şi Viciu, întotdeauna pe-aproape,
Vine, cu paşi de pluş
Şi cu ochi la fel de pufoşi
Şi credincios…mă muşca de gambă.
…Şi simt că pluşul lui mă cotropeşte
Până aproape de miezul conştiinţei
Îmblănindu-mi orice revoltă
Cu devotamentul său.
Murind
Îmi dădeam seama ca brusc,
Toate problemele se rezolvaseră.
Muream tocmai când aş fi putut trăi
Fără probleme, la infinit.
Muream şi gândurile mele de-a dreptul remarcabile
Pluteau ca nişte baloane prin univers.
Murind mă realizam
Şi-abia acum toată lumea mă iubea.
Momentul patetic
N-aş vrea să mai mor
Pentru că-i atât de patetic
Încât teamă mi-e c-aş plânge şi eu de plânsul tău,
De dorul tău, de somn, de toate
Şi-aş strica unul din cele mai importante evenimente…
Un moment când toate există numai pentru mine.
Voi fixa cătarea pe degetele mijlocii
Şi cu ochii întredeschişi
Voi ţinti spre picioare,
Relaxat,
Cuminte,
Pentru cât mai multe puncte.
Sabia lui Damocles
E-atât de-aproape de mine
Încât s-a sudat pe vertex
Ca un os tăios, alb,
Nelalocul lui,
Ca o coloană subţire,
Tubulară şi înaltă…
Şi trebuie să mă mişc foarte încet
Ca nu cumva osul să-şi găsească un loc
Chiar în creierul meu.
Timpul
Cu dinţi moi şi mărunţi,
Timpul
Încearcă să mă muşte de gât
Şi să-mi despartă capul de trup.
Strâng din dinţi ritmic
Să audă creierul că încă mai trăiesc
Şi-ncet, pe nesimţite, încerc să mă refugiez în gânduri
Ca-ntr-un balon.
Neputinţa
Ca un calmar uriaş
Neputinţa mă ţine în braţe.
S-a încuibat în aerul meu
Şi mă sărută îndesat,
Umed şi lipicios,
Împotmolindu-mi iubirea.
Mă suceşte cum vrea ea,
Neputinţa asta a mea
De-a spune lucrurile pe care le simt,
Ca şi cum prea otrăvite ar fi
Sau prea parfumate
Sau prea aţintite.
Vâscoasă, neputinţa mă-neacă
Într-o neştiinţă de mine…
Plutesc la-ntâmplare-ntre zile
Aşteptând.
Revolta din insectar
Fatalitate.
Disperată încercare de-a schimba mersul aerului şi timpului într-o direcţie.
Fatalitatea curge pe lângă noi ca un şarpe vâscos care-mi muşca cuvintele din gură;
Mă lasă cu mâinile atârnând prea lungi pe lângă corp, stupid de nefolositoare şi cu plămânii desumflaţi.
Uimitoare fatalitate îmi scoate ochii din orbite de mirare şi nu-mi vine să cred
cât e de şireată şi de surprinzătoare; cum îmi stârneşte paradoxala revoltă de blăniţă cu care nu poţi face nimic; revolta ca un cap de râs împăiat, care-ar fi putut dar nu poate.
Revolta din insectar.
Constat.
Mă refac.
Şi-aştept următoarea revelaţie.
Coincidenţa
Ca o vulpe roşcată
Coincidenţa mă linge pe gât
Strecurându-mi în urechi
Minciunile ei ameţitoare.
Devine
un guler pe care să-l port la
Gândindu-mă din când în când la Tarzan,
Cu ce viteză aleargă prin junglă
Şi cu ce mişcări dibace
Prinde vânatul.
Îmi bag visele-n Gallus
Să le fac portocalii
Doar ca să câştig prietenia vulpii,
Pentru că atât de dulci sunt minciunile ei
Încât devin dependentă de ea
Şi-atât de mult o iubesc
Încât îi fac culcuş în subclaviculară
Şi-i speculez imaginaţia
Cu-atâta poftă,
Încât nu mai ştiu
Dacă am cultul vulpii,
Sacrificându-i chiar realitatea
În dorinţa mea de reuşită.
Dacă…
Sămânţ-ar încolţi
Dac-ai uda-o.
Mi se schimbă flora stomacală
Şi-mi determină tânjire în tot corpul.
Ce-aş mai fugi după tine
Dacă n-aş fi aşa insomniacă
Tot visând cum… şi când…
Şi străduindu-mă să te seduc…
Ingerul cu stetoscop
Îngerul cu stetoscop
A venit să mă consulte;
Mi-a pus stetoscopul pe omoplaţi şi-a zis:
-Creşte!
Mi-a pus stetoscopul pe ochi şi-a zis:
-Plânge?
Mi-a pus stetoscopul pe ureche
Şi-am început s-aud
Ce gândeşte îngerul la celălalt capăt al stetoscopului….
I-am pus stetoscopu-n traistă şi i-am zis:
-Vezi-ţi de drum!
Şi-abia atunci am înţeles că-i surd….
Prietenii
Şoarecii-mi sărută picioarele într-un mod ciudat
Şi foarte dureros, aşa cum se pricep ei mai bine
Şi calcâiele şi foarte repede şi mâinile şi zic:
-Săru’mâna!
Iar eu încep sa-i consider buni prieteni de-ai mei
Şi să-i invit la serate dansante,
La care observ că-mi scuipă furibund pe covoare
Şi pe alte obiecte de preţ;
Căci chiar eu le-am arătat altădată
Locurile pe care-ar trebui să le ocolească
Şi pe care ei tocmai le consumă.
Încep să cred că-ntr-adevăr sunt nişte prieteni ciudaţi
Şi foarte plicticoşi
Şi nu ştiu chiar, de ce-am dat atâţia bani pe ei
Că nici măcar de cald nu-mi ţin
Şi nici măcar de foame.
Pe-un umăr e-un înger, pe-un umăr e-o pisică
C-o singură gheară, de fier, adânc ancorată în carnea mea…
O simt cum alunecă pe un braţ şi cum sfâşie carnea
De-a lungul;
Simt cum îmi
despică din
Cum oasele se revoltă;
Cum s-au săturat de umiditate şi de sânge,
Şi nu vor să mucegaiască.
Pisica c-o singură gheară ca un cuiere de pus paltoane
Alunecă de-acum pe picior până-n praf
Unde-aştept să-i zdrobesc capul cu sapa
Fără să mă gândesc că mi-e greaţă.
Pe-un umăr e-o rana
Pe-un umăr e-altă rană..
Nici n-am simţit când îngerul mi-a ars cealaltă jumătate,
Uitând de-atâta grabă sa-mi lase o pereche de aripi
Chiar rupte fiind,
Că pentru zborul meu la joasă înălţime
Unele peticite
Ar fi cum nu se poate mai nimerite
| home |
resume |"texte" |
drawings | objects
|
paintings| tapestry |other
activities|